Baile Herculane - Sfinxul Banatean
La aceasta data, trebuia sa fie de ceva timp frig, copacii sa fie bine scuturati de "verde", si hainele groase scoase de la naftalina.
Nu a fost asa, deci, o idee nebuna ne-a incoltit in minte: "sa mai facem un traseu, inainte de "hibernare" ". Cum timpul liber e o mare problema, ne-am gandit sa mergem undeva aproape de Timisoara, unde sa avem cate ceva de vazut. Cheile Cernei sunau tentant de interesant, asa ca ne-am hotarat sa ne documentam putin, sa vedem ce e pe-acolo: si-am avut ce vedea.
Nu a fost asa, deci, o idee nebuna ne-a incoltit in minte: "sa mai facem un traseu, inainte de "hibernare" ". Cum timpul liber e o mare problema, ne-am gandit sa mergem undeva aproape de Timisoara, unde sa avem cate ceva de vazut. Cheile Cernei sunau tentant de interesant, asa ca ne-am hotarat sa ne documentam putin, sa vedem ce e pe-acolo: si-am avut ce vedea.
Exista multe trasee deosebite, lungi, care-ti bucura ochii la fiecare pas. Din cauza timpului pe care-l aveam la dispozitie nu ne-am putut permite o "mica expeditie", asa ca am hotarat sa gasim cel mai usor si cel mai rapid traseu, urmand ca restul sa ne puna picioarele la incercare, cel mai probabil, la Pasti, anul urmator.
Cei care merg in directia aceea cu masina, pot opta pentru traseul "in constructie dintotdeauna" Timisoara- Lugoj-Caransebes- Baile Herculane. Pe acest traseu am luat-o si noi la dus; drumul a fost bun, cate-un petic, ici- colo, si cateva semafoare...dar...cam nimic spectaculos de vazut.
La intoarcere insa, am optat pentru un traseu ceva mai deosebit, pe care-l voi detalia ceva mai jos.
Traseul ales de noi a fost Baile Herculane- Sfinxul Banatean.
Am lasat masina in ultima benzinarie inainte de iesirea pe "podul ingust" din Herculane, si am pornit pe jos. In statia de taxiuri de pe E70, am intrebat un domn respectabil care este traseul corect pentru a ajunge la sfinx. Ne-a indrumat gresit, pe podul pe care tocmai veniseram, si apoi la stanga, pe langa cateva gradini. Am luat-o pe drumul indicat, si dupa aproximativ 30 de minute, intrebam, din nou, pe cineva, daca am luat-o in directia corecta, convinsi fiind de un raspuns corect. Ne-am inselat; dupa indicatiile celui de-al doilea domn, am iesit de pe podul ingust, si am luat-o la stanga, la pas, pe E70, pana la urmatorul pod peste cerna, si am mers, conform spuselor sale, "tot 'nainte"; din nou am pierdut 30 de minute pe drum, fiind nevoiti sa ne intoarcem, dupa indrumarile celui de-al treilea localnic, si "la groapa de gunoi, am facut la stanga" urmand sa "tinem drumul".
Exceptand intrarea pe traseu, efectiv prin groapa de gunoi, unde sade mandra o pancarta ce ne informeaza (ca si cum nu am fi observat) ca aceasta groapa de gunoi este de fapt un "Sistem de gestionare a deseurilor in zona Baile Herculane", denumire ce sta, la fel de mandra, sub steagul cu multe stele al Uniunii.
Ne-am bucurat totusi, pentru ca era clar ca acum nu mai gresiseram drumul.
Foarte spectaculos, nu prea a fost traseul ales de noi, fiind de fapt, un drum de tara, ce trecea pe langa gradinile oamenilor. A fost insa o reala placere sa facem o ultima plimbare de octombrie, ce ne-a convins ca la anul, in mini-concediul de Pasti, vom fi prezenti pe Cerna, pentru a parcurge si celelalte trasee ( peste 20, dupa documentatia citita de noi").
Dupa cativa km, aprox 2-3, am obsevat si Sfinxul Banatean, care, din directia din care veneam noi, semana teribil cu un pelican lovit de autobuz.
ne-am grabit sa ajungem in partea cealalta a stancii, sa gasim "unghiul". Si l-am gasit. Reprezinta, intr-adevar, o figura dacica un cap de om cu un coif dacic. Nu e insa observabil de pe E70, cum spune multa lume, pentru ca se afla foarte aproape de nivelul solului, iar vegetatia bogata blocheaza complet observarea acestuia. I-am facut cateva poze, am mancat, dupa care ne-am decis sa plecam in oras.
Duminica, 27 Septembrie, dupa ce am vizitat si Manastirea Sfanta Ana, din Orsova, am plecat, multumiti catre casa, pe un traseu ceva mai special: Orsova - Baile Herculane - Iablanita- Bozovici - Oravita - Moravita - Timisoara.
Un traseu bun, cu un drum bun in cea mai mare parte, si destul de "valurit" pe cateva distante, pe care insa, batrana dacie le-a luat ca atare, si a trecut optimista peste ele.
Una peste alta, un weekend grozav, un traseu relaxant, si o zona ce ne va face sa revenim, sa-i vedem adevaratul potential, la anul, cand se incalzeste.
Pana atunci, ne uitam la poze, si ne gandim cat de frumos a fost anul acesta, si cata multumire trebuie sa-i aducem naturii pentru ce ne ofera.
